Accident cu trotinetă electrică: cine plătește daunele și cum funcționează RCA

Accident cu trotinetă electrică: cine plătește daunele și cum funcționează RCA

Imaginează-ți: ești pe trotuar, ai căștile pe urechi, vântul în față, și te strecori printre mașini blocate la semafor. Dintr-o dată, un pieton sare pe trecere “pe roșu”, tu frânezi brusc, dar tot îl atingi. Sau, la polul opus, te lovește un șofer neatent care iese din parcare fără să se asigure. Cine plătește? Ce faci dacă ai spart telefonul cuiva sau ai zgâriat o mașină cu ghidonul? Și, mai ales, ce e cu RCA-ul pentru trotinete? Hai să punem pe masă toate confuziile și să le descurcăm urban-style, fără panică și fără promisiuni de “prețuri minime garantate”.

De ce contează subiectul: realitatea accidentelor cu trotinete electrice în România

În ultimii ani, trotinetele electrice au explodat pe străzile din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Fie că ai una personală, fie că folosești Lime, Bolt sau Flow, probabil ai observat că infrastructura nu ține pasul cu trendul. Pistele sunt rare, traficul e haotic, iar legislația e încă în faza “beta”. Pe grupurile de Facebook și forumuri, lumea întreabă constant: “Dacă fac accident cu trotineta, cine plătește?” sau “E obligatoriu RCA pentru trotinete?”.

Răspunsul scurt: depinde. Răspunsul lung: hai să-l detaliem, pentru că între “ce zice legea” și “ce se întâmplă pe bune” e o distanță mai mare decât între Piața Victoriei și Unirii la ora de vârf.

Ce spune legislația și ce se întâmplă în realitate

Conform modificărilor din Codul Rutier (OUG 13/2020 și actualizări ulterioare), trotinetele electrice sunt considerate “vehicule” dacă pot atinge peste 25 km/h sau au o putere mai mare de 0,25 kW. Pentru acestea, teoretic, ar trebui să existe o formă de asigurare de răspundere civilă (RCA), similar cu mopedele sau scuterele. Problema? În România, nu există încă un produs RCA standardizat pentru trotinete electrice personale (la momentul scrierii acestui articol, iunie 2024).

Platformele de închiriere au, de obicei, asigurare proprie (deci dacă lovești pe cineva cu o trotinetă Bolt, s-ar putea să fie acoperit, dar citește mereu termenii aplicației). Dacă ai trotinetă personală, răspunderea e la tine, bro. Și aici apare spațiul gri: dacă faci accident, tu plătești daunele, din buzunar, dacă nu ai vreo asigurare de răspundere civilă privată (care, de obicei, nu acoperă explicit trotinete electrice).

Mituri urbane vs. realitate: RCA pentru trotinete electrice

• Mit: “Dacă nu ai RCA la trotinetă, iei amendă ca la mașină.”
• Realitate: Nu există încă un control sistematic sau o bază de date pentru RCA la trotinete personale. Poliția poate cere acte și poate amenda pentru lipsă de echipare sau nerespectarea regulilor, dar nu există (încă) amenzi clare pentru lipsa RCA la trotinete electrice personale sub 25 km/h.
• Mit: “Dacă lovești pe cineva, plătește firma de închiriere.”
• Realitate: Doar dacă folosești o trotinetă închiriată și accidentul e acoperit de asigurarea platformei. Citește T&C, nu merge pe “au zis pe net”.
• Mit: “Poți face RCA la orice trotinetă.”
• Realitate: Piața de asigurări din România nu are încă RCA dedicat pentru trotinete personale. Există produse de răspundere civilă generală, dar acoperirea pentru trotinete e, de multe ori, vagă sau inexistentă.

Cine plătește daunele în caz de accident cu trotinetă electrică?

Să luăm câteva scenarii reale, inspirate din discuții pe Reddit și grupuri locale:

• Lovești un pieton sau o mașină: Dacă ești vinovat, răspunzi civil (și, uneori, penal, dacă sunt vătămări grave). Plătești din buzunar, dacă nu ai asigurare. Dacă ai asigurare de răspundere civilă privată care acoperă trotinete, poți cere despăgubire, dar citește cu atenție polița.
• Ești lovit de o mașină: Șoferul e obligat să aibă RCA. Despăgubirea vine din polița lui, ca la orice accident rutier. Problema e că, uneori, poliția nu știe cum să încadreze accidentul (trotineta nu e “vehicul” clasic), deci ai nevoie de răbdare și documente.
• Accident cu altă trotinetă sau bicicletă: Negociați ca între oameni. Nu există asigurare obligatorie, deci totul ține de bunăvoință sau, în caz grav, de instanță.

Costuri reale și stres urban: ce implică un accident cu trotinetă electrică?

Să nu ne ascundem după deget: un accident cu trotinetă nu e doar despre “cine plătește”. E și despre timp pierdut, nervi, reparații, telefoane la poliție, discuții cu asiguratori (dacă ai norocul să ai unul care acoperă trotinete). Costurile reale pot include:

• Reparația trotinetei (de la 100 la 2000 lei, în funcție de daună și model)
• Daune materiale (telefon, ochelari, haine, mașină zgâriată etc.)
• Cheltuieli medicale (dacă ai ghinionul să te lovești serios sau să rănești pe cineva)
• Eventuale amenzi (pentru nerespectarea regulilor de circulație, lipsă cască pentru minori, traversare pe roșu etc.)
• Timp pierdut cu formalități, constatări, reparații

Pe scurt, nu e ca-n filmele cu trotinete din Amsterdam. La noi, dacă nu ai grijă, riști să-ți strici săptămâna (sau luna) pentru o clipă de neatenție.

Reguli de internet vs. realitate pe străzile din România

Pe Reddit și Quora, mulți spun: “În Germania, ai RCA la trotinetă, totul e digital, nu te stresezi.” În România, infrastructura e la început, controalele sunt rare, dar când se întâmplă ceva, totul devine complicat. De exemplu, poliția poate să nu știe exact ce să facă la un accident între două trotinete. Sau, dacă lovești un pieton, s-ar putea să fii tratat ca un “vehicul” doar când e vorba de răspundere, nu și de drepturi.

Asta înseamnă că trebuie să fii mereu cu un pas înainte: să știi ce acte ai, să ai dovada că ai respectat regulile, să nu te bazezi pe “merge și-așa”.

Ce poți face azi, fără să devii paranoic

1. Respectă regulile de circulație – circulă pe piste, dacă există, sau pe carosabil, nu pe trotuar (decât dacă ai sub 14 ani și e permis).
2. Poartă cască – nu e obligatorie pentru adulți, dar e smart să o ai, mai ales dacă mergi cu viteză sau prin trafic aglomerat.
3. Fă-ți o asigurare de răspundere civilă privată – întreabă clar dacă acoperă trotinete electrice. Nu toate polițele includ acest risc.
4. Documentează orice accident – poze, martori, date de contact. Nu te baza pe “lasă că ne înțelegem”.
5. Verifică termenii platformei de închiriere – dacă folosești Lime, Bolt etc., vezi ce acoperă asigurarea lor și ce nu.
6. Nu pleca de la locul accidentului – indiferent cât de mică e paguba, rămâi și discută civilizat. E mai simplu decât să fii căutat ulterior.
7. Informează-te constant – legislația se schimbă rapid. Urmărește surse oficiale (ex. ASF sau Monitorul Oficial) și comunități online relevante.

Checklist urban pentru rideri responsabili

• Ai actele la tine (buletin, eventual dovada achiziției trotinetei)
• Verifică frânele și bateria înainte să pleci
• Nu merge cu două persoane pe trotinetă (da, știm, e tentant, dar nu e legal și nici safe)
• Nu folosi telefonul în mers (nici măcar pentru stories, bro)
• Fii vizibil: lumini, vestă reflectorizantă, orice te face să nu fii “invizibil” pentru șoferi

Link util pentru riderii urbani

Dacă vrei să afli mai multe despre asigurări pentru trotinete electrice, reguli și echipare, găsești informații clare și actualizate pe asigurare-trotinete.ro. Nu e un site de “vând orice”, ci un ghid urban pentru rideri responsabili.

De ținut minte

În România, dacă faci accident cu trotineta electrică, nu te baza pe noroc sau pe “merge și-așa”. Fii informat, asigură-te (la propriu și la figurat) și circulă responsabil. E mai ieftin și mai simplu decât să plătești după.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultanța juridică sau financiară. Pentru situații concrete, discută cu un specialist sau consultă legislația actualizată.